Biserica Ortodoxă Română a participat la discuţiile dintre Preşedinţii Instituţiilor Uniunii Europene şi Reprezentanţii cultelor

Biserica Ortodoxă Română a participat la discuţiile dintre Preşedinţii Comisiei, Consiliului şi Parlamentului Uniunii Europene şi liderii religioşi europeni despre schimbările climatice şi reconciliere

 
    Luni 5 mai 2008, Excelenţele lor José Manuel Barroso Preşedintele Comisiei Europene, Janez Jansa Preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Primul Ministru al Guvernului Republicii Slovene şi Hans-Gert Pöttering, Preşedintele Parlamentului European au avut o întâlnire cu 21 de de demnitari religioşi din Europa reprezentând Bisericile creştine, iudaismul şi islamismul.

Această iniţiativă lansată de Preşedintele Baroso în 2005 ajunsă la a patra reuniune anuală cu liderii religioşi şi a doua la care au participat preşedinţii celor trei instituţii UE, se înscrie în cadrul dialogului dintre Uniune, Biserici şi Organizaţii religioase prevăzut de cea de-a 11-a declaraţie de la Amsterdam, inclusă în articolul 16 C al noului Tratat European aflat în proces de ratificare.

 

Întâlnirea a fost structurată în jurul a două teme : 1. „Schimbările climatice: o provocare etică pentru toate culturile” 2. „Reconcilierea prin dialogul intercultural şi dialogul interconfesional”.

În cadrul acestui dialog, Biserica ortodoxă Română a fost reprezentată de către Inaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Exarh Patriarhal pentru instanţele ecumenice şi Instituţiile Uniunii Europene. Din partea celorlalte Biserici ortodoxe au participat Inaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Emanuel, Reprezentantul Patriarhiei Ecumenice pe lângă Instituţiile Uniunii Europene, Preasfinţitul Părinte Episcop Hilarion- Reprezentantul Patriarhiei Moscovei pe lângă Instituţiile Uniunii Europene, Inaltpreasfinţitul Părinte Athanasios Directorul Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe a Greciei pe lângă Instituţiile Uniunii Europene.

În cadrul secţiunii introductive, Preşedintele Comisie Europene a subliniat importanţa dialogului insistând asupra faptului că insituţiile religioase sunt un factor de echilibru în societatea europeană contemporană. Dialogul cu acestea este un element deosebit de important pentru ca proiectele Uniunii europene să poată fi asumate de întreaga societate.

Preşedintele Consiliului European a introdus întâlnirea subliniind caracterul complex al societăţii contemporane şi că Europa are nevoie de dialog pentru a ne cunoaşte mai bine şi a înţelege aspiraţiile şi aşteptările societăţii civile, în cadrul căreia cultele ocupă un loc foarte important.

 Preşedintele Parlamentului European, a arătat că prin dialog se pot vindeca rănile provocate în timp. Uniunea are un beneficiu din acest dialog cu organizaţiile religioase, nu numai în plan intern, dar şi pentru dezvoltarea relaţiilor cu vecinii.

În cadrul intervenţie sale, Inaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a scos în evidenţă faptul că cele două teme propuse pentru dezbatere necesită o abordare tehnică şi spirituală în acelaşi timp. Creativitatea ştiinţifică trebuie să fie însoţită de o responsabilitate cât mai deplină pentru viitorul creaţiei. Poluarea morală din societatea contemporană crează dezechilibre ce nu pot fi trecute cu vederea. Biserica are capacitea de a transmite un mesaj de coresponsabilizare şi poate dezvolta proiecte concrete care să sprijine efortul de limitare a consecinţelor nefaste ale dezlănţuirii economice. Din acest motiv, Uniuniea Europeană ar trebui să realizeze parteneriate cu Bisericile şi organizaţile religioase, acestea fiind instituţiile care pot mobiliza potenţialul uman, de la marile metropole până la cele mai îndepărtate localităţi.

S-a subliniat faptul că Dumnezeu a încredinţat omului creaţia pentru a-i fi de folos, nu pentru a abuza de ea. Nu întotdeauna cei care abuzeză sunt cei care suportă consecinţele. Încălzirea globală va pune sub ape insule şi ţărmuri, provocând mişcări de populaţii ce vor avea consecinţe foarte grave. Bisericile au nevoie să colaboreze cu reprezentanţii comuinităţii ştiinţifice pentru a înţelege modul în care dezechilibrul din natură ar putea fi corectat.

  În cea de-a doua parte a întâlnirii s-a insistat asupra faptului că dialogul interreligios este parte integrală din dialogul intercultural. Libertatea de exprimare nu trebuie să fie dusă până la insultă.

In cea de-a treia parte a întâlnirii, în concluzie, Preşedintele Barroso a insistat asupra utilitaţii unor astfel de întruniri şi a subliniat faptul că dialogul cu Bisericile şi celelalte organizatii religioase nu aduc atingere dialogului cu alte organizaţii. Natura este un dar si noi trebuie să ne îngrijim de el cu toată responsabilitatea. Instituţiile Europene şi actorii societăţii civile printre care un loc important il ocupă Bisericile şi Organizatiile religioase, au capacitatea de a realiza împreună proiecte care pot sprijini reconcilierea si coresponsabilizarea cât şi lupta împotriva dezechilibrelor din natură. Uneori este mai uşor sa vorbim despre schimbările climatice decât să vorbim despre reconciliere, dar reuşind să avansăm pe calea unei mărturii comune prin proiecte concrete, vom ajunge să avansăm şi pe calea reconcilierii.

 

 În cadrul conferinţei de presă şi în comunicatul final dat publicităţii de către cei trei preşedinţi ai Instituţiilor europene s-a accetuat importanţa dialogului şi s-a afirmat voinţa perseverării în această direcţie, dialogul cu Bisericile şi organizaţiile religioase fiind o cale spre conlucrare şi coresponsabilizare.