Biserica Ortodoxă Română a participat la
discuţiile dintre Preşedinţii Comisiei, Consiliului şi Parlamentului Uniunii
Europene şi liderii religioşi europeni despre schimbările climatice şi
reconciliere
Luni
5 mai 2008, Excelenţele lor José Manuel Barroso Preşedintele
Comisiei Europene, Janez Jansa
Preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Primul Ministru al Guvernului
Republicii Slovene şi Hans-Gert Pöttering, Preşedintele Parlamentului European
au avut o întâlnire cu 21 de de
demnitari religioşi din Europa reprezentând Bisericile creştine, iudaismul şi
islamismul.
Această iniţiativă lansată de Preşedintele Baroso în 2005 ajunsă la
a patra reuniune anuală cu liderii religioşi şi a doua la
care au participat preşedinţii celor trei instituţii UE, se înscrie în cadrul dialogului
dintre Uniune, Biserici şi Organizaţii religioase prevăzut de cea
de-a 11-a declaraţie de la Amsterdam, inclusă în articolul 16 C al
noului Tratat European aflat în proces de ratificare.
Întâlnirea a fost structurată în jurul a două teme : 1. „Schimbările climatice: o provocare etică
pentru toate culturile” 2. „Reconcilierea prin dialogul intercultural şi
dialogul interconfesional”.
În
cadrul acestui dialog, Biserica
ortodoxă Română a fost reprezentată de către Inaltpreasfinţitul Părinte
Mitropolit Nifon, Exarh Patriarhal pentru instanţele ecumenice şi
Instituţiile Uniunii Europene. Din
partea celorlalte Biserici ortodoxe au participat Inaltpreasfinţitul
Părinte
Mitropolit Emanuel, Reprezentantul Patriarhiei Ecumenice pe lângă
Instituţiile
Uniunii Europene, Preasfinţitul Părinte
Episcop Hilarion- Reprezentantul Patriarhiei Moscovei pe lângă
Instituţiile Uniunii Europene, Inaltpreasfinţitul Părinte Athanasios
Directorul Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe a Greciei pe lângă
Instituţiile
Uniunii Europene.
În cadrul secţiunii introductive, Preşedintele Comisie Europene a subliniat importanţa dialogului
insistând asupra faptului că insituţiile religioase sunt un factor de echilibru
în societatea europeană contemporană. Dialogul cu acestea este un element
deosebit de important pentru ca proiectele Uniunii europene să poată fi asumate
de întreaga societate.
Preşedintele Consiliului European a
introdus întâlnirea subliniind caracterul complex al societăţii contemporane şi
că Europa are nevoie de dialog pentru a ne cunoaşte mai bine şi a înţelege
aspiraţiile şi aşteptările societăţii civile, în cadrul căreia cultele ocupă un
loc foarte important.
Preşedintele Parlamentului European, a arătat că prin dialog se pot vindeca
rănile provocate în timp. Uniunea are un beneficiu din acest dialog cu
organizaţiile religioase, nu numai în plan intern, dar şi pentru dezvoltarea
relaţiilor cu vecinii.
În cadrul
intervenţie sale, Inaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a scos în
evidenţă faptul că cele două teme propuse pentru dezbatere necesită o abordare
tehnică şi spirituală în acelaşi timp. Creativitatea ştiinţifică trebuie să fie
însoţită de o responsabilitate cât mai deplină pentru viitorul creaţiei.
Poluarea morală din societatea contemporană crează dezechilibre ce nu pot fi
trecute cu vederea. Biserica are capacitea de a transmite un mesaj de coresponsabilizare şi poate dezvolta proiecte concrete
care să sprijine efortul de limitare a consecinţelor nefaste ale dezlănţuirii
economice. Din acest motiv, Uniuniea Europeană ar trebui să realizeze
parteneriate cu Bisericile şi organizaţile religioase, acestea fiind instituţiile care pot mobiliza potenţialul
uman, de la marile metropole până la
cele mai îndepărtate localităţi.
S-a subliniat
faptul că Dumnezeu a încredinţat omului
creaţia pentru a-i fi de folos, nu pentru a abuza de ea. Nu întotdeauna cei
care abuzeză sunt cei care suportă consecinţele. Încălzirea globală va pune sub
ape insule şi ţărmuri, provocând mişcări de populaţii ce vor avea consecinţe
foarte grave. Bisericile au nevoie să colaboreze cu reprezentanţii comuinităţii
ştiinţifice pentru a înţelege modul în care dezechilibrul din natură ar putea
fi corectat.
În cea de-a doua parte a întâlnirii s-a
insistat asupra faptului că dialogul interreligios este parte integrală din
dialogul intercultural. Libertatea de exprimare nu trebuie să fie dusă până la
insultă.
In cea de-a treia parte a întâlnirii, în concluzie, Preşedintele Barroso a
insistat asupra utilitaţii unor astfel de
întruniri şi a subliniat faptul că dialogul cu Bisericile şi celelalte
organizatii religioase nu aduc atingere dialogului cu alte organizaţii. Natura este un dar si noi trebuie să ne îngrijim de
el cu toată responsabilitatea. Instituţiile
Europene şi actorii societăţii civile printre care un loc important il ocupă Bisericile şi Organizatiile religioase, au capacitatea
de a realiza împreună proiecte care pot sprijini reconcilierea si
coresponsabilizarea cât şi lupta
împotriva dezechilibrelor din natură. Uneori este mai uşor sa vorbim despre schimbările climatice decât să
vorbim despre reconciliere, dar reuşind să avansăm pe calea unei mărturii
comune prin proiecte concrete, vom ajunge să avansăm şi pe calea reconcilierii.
În cadrul conferinţei de presă şi în
comunicatul final dat publicităţii de către cei trei preşedinţi ai
Instituţiilor europene s-a accetuat importanţa dialogului şi s-a afirmat voinţa
perseverării în această direcţie, dialogul cu Bisericile şi organizaţiile
religioase fiind o cale spre conlucrare şi coresponsabilizare.