REPREZENTANTA BOR

Biserica Ortodoxă Română a participat la discuţiile dintre Preşedinţii Instituţiilor Uniunii Europene şi Reprezentanţii cultelor

Biserica Ortodoxă Română a participat la discuţiile dintre Preşedinţii Comisiei, Consiliului şi Parlamentului Uniunii Europene şi liderii religioşi europeni despre schimbările climatice şi reconciliere

 
    Luni 5 mai 2008, Excelenţele lor José Manuel Barroso Preşedintele Comisiei Europene, Janez Jansa Preşedintele Consiliului Uniunii Europene, Primul Ministru al Guvernului Republicii Slovene şi Hans-Gert Pöttering, Preşedintele Parlamentului European au avut o întâlnire cu 21 de de demnitari religioşi din Europa reprezentând Bisericile creştine, iudaismul şi islamismul.

Această iniţiativă lansată de Preşedintele Baroso în 2005 ajunsă la a patra reuniune anuală cu liderii religioşi şi a doua la care au participat preşedinţii celor trei instituţii UE, se înscrie în cadrul dialogului dintre Uniune, Biserici şi Organizaţii religioase prevăzut de cea de-a 11-a declaraţie de la Amsterdam, inclusă în articolul 16 C al noului Tratat European aflat în proces de ratificare.

 

Întâlnirea a fost structurată în jurul a două teme : 1. „Schimbările climatice: o provocare etică pentru toate culturile” 2. „Reconcilierea prin dialogul intercultural şi dialogul interconfesional”.

În cadrul acestui dialog, Biserica ortodoxă Română a fost reprezentată de către Inaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon, Exarh Patriarhal pentru instanţele ecumenice şi Instituţiile Uniunii Europene. Din partea celorlalte Biserici ortodoxe au participat Inaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Emanuel, Reprezentantul Patriarhiei Ecumenice pe lângă Instituţiile Uniunii Europene, Preasfinţitul Părinte Episcop Hilarion- Reprezentantul Patriarhiei Moscovei pe lângă Instituţiile Uniunii Europene, Inaltpreasfinţitul Părinte Athanasios Directorul Reprezentanţei Bisericii Ortodoxe a Greciei pe lângă Instituţiile Uniunii Europene.

În cadrul secţiunii introductive, Preşedintele Comisie Europene a subliniat importanţa dialogului insistând asupra faptului că insituţiile religioase sunt un factor de echilibru în societatea europeană contemporană. Dialogul cu acestea este un element deosebit de important pentru ca proiectele Uniunii europene să poată fi asumate de întreaga societate.

Preşedintele Consiliului European a introdus întâlnirea subliniind caracterul complex al societăţii contemporane şi că Europa are nevoie de dialog pentru a ne cunoaşte mai bine şi a înţelege aspiraţiile şi aşteptările societăţii civile, în cadrul căreia cultele ocupă un loc foarte important.

 Preşedintele Parlamentului European, a arătat că prin dialog se pot vindeca rănile provocate în timp. Uniunea are un beneficiu din acest dialog cu organizaţiile religioase, nu numai în plan intern, dar şi pentru dezvoltarea relaţiilor cu vecinii.

În cadrul intervenţie sale, Inaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit Nifon a scos în evidenţă faptul că cele două teme propuse pentru dezbatere necesită o abordare tehnică şi spirituală în acelaşi timp. Creativitatea ştiinţifică trebuie să fie însoţită de o responsabilitate cât mai deplină pentru viitorul creaţiei. Poluarea morală din societatea contemporană crează dezechilibre ce nu pot fi trecute cu vederea. Biserica are capacitea de a transmite un mesaj de coresponsabilizare şi poate dezvolta proiecte concrete care să sprijine efortul de limitare a consecinţelor nefaste ale dezlănţuirii economice. Din acest motiv, Uniuniea Europeană ar trebui să realizeze parteneriate cu Bisericile şi organizaţile religioase, acestea fiind instituţiile care pot mobiliza potenţialul uman, de la marile metropole până la cele mai îndepărtate localităţi.

S-a subliniat faptul că Dumnezeu a încredinţat omului creaţia pentru a-i fi de folos, nu pentru a abuza de ea. Nu întotdeauna cei care abuzeză sunt cei care suportă consecinţele. Încălzirea globală va pune sub ape insule şi ţărmuri, provocând mişcări de populaţii ce vor avea consecinţe foarte grave. Bisericile au nevoie să colaboreze cu reprezentanţii comuinităţii ştiinţifice pentru a înţelege modul în care dezechilibrul din natură ar putea fi corectat.

  În cea de-a doua parte a întâlnirii s-a insistat asupra faptului că dialogul interreligios este parte integrală din dialogul intercultural. Libertatea de exprimare nu trebuie să fie dusă până la insultă.

In cea de-a treia parte a întâlnirii, în concluzie, Preşedintele Barroso a insistat asupra utilitaţii unor astfel de întruniri şi a subliniat faptul că dialogul cu Bisericile şi celelalte organizatii religioase nu aduc atingere dialogului cu alte organizaţii. Natura este un dar si noi trebuie să ne îngrijim de el cu toată responsabilitatea. Instituţiile Europene şi actorii societăţii civile printre care un loc important il ocupă Bisericile şi Organizatiile religioase, au capacitatea de a realiza împreună proiecte care pot sprijini reconcilierea si coresponsabilizarea cât şi lupta împotriva dezechilibrelor din natură. Uneori este mai uşor sa vorbim despre schimbările climatice decât să vorbim despre reconciliere, dar reuşind să avansăm pe calea unei mărturii comune prin proiecte concrete, vom ajunge să avansăm şi pe calea reconcilierii.

 

 În cadrul conferinţei de presă şi în comunicatul final dat publicităţii de către cei trei preşedinţi ai Instituţiilor europene s-a accetuat importanţa dialogului şi s-a afirmat voinţa perseverării în această direcţie, dialogul cu Bisericile şi organizaţiile religioase fiind o cale spre conlucrare şi coresponsabilizare.

 

 

După intrarea României în Uniunea Europeană, Biserica Ortodoxă Română a deschis la Bruxelles Biroul Permanent al Reprezentanţei. In Februarie 2008 IPS Părinte Mitropolit Nifon, Arhiepiscopul Târgoviştei a fost numit Exarh Patriarhal pentru relaţiile cu Instituţiile Uniunii Europene şi pentru dialogul cu celelalte culte. IPS Părinte Mitropolit Iosif Arhiepiscop Ortodox Român al Europei Occidentale este Directorul Biroului Reprezentanţei de la Bruxelles.

Reprezentanţa Bisericii Ortodoxe Române pe lânga Instituţiile Uniunii Europene, este o concretizare a deschiderii europene a Bisericii şi un răspuns la interesul pe care Uniunea Europeana îl manifestă pentru valorile vieţii religioase.            

Reprezentanţa îşi desfăşoară activitatea în colaborare cu birourile Bisericilor Ortodoxe surori şi cu celelalte culte reprezentate în capitala Europei.

 

Discursul Preafericirii Sale Daniel la Înronizarea ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

Discursul Preafericirii Sale Daniel la Înronizarea ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarh al  Bisericii Ortodoxe Române

 

COMUNIUNE FRĂŢEASCĂ ÎN BISERICĂ ŞI MISIUNE SPIRITUALĂ ÎN SOCIETATE

„Păstorul cel bun îşi pune viaţa pentru oile sale” (Ioan 10,  11)

1. Vocaţia arhipăstorului în Biserică: responsabilitate şi dăruire de sine pentru mântuirea celor păstoriţi de el.

 

Slujba de întronizare a Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române are la bază slujba de TE-DEUM care se săvârşeşte în ziua numelui Patriarhului şi a celorlalţi ierarhi ai Bisericii noastre.
Textul Apostolului (Evrei 13, 17-21) şi textul Evangheliei (Ioan 10, 9-16) care se citesc în timpul acestei slujbe scot în evidenţă adevărul că, în conştiinţa apostolică a Bisericii şi în învăţătura Domnului nostru Iisus Hristos, slujirea de păstor de suflete este în primul rând responsabilitate sfântă pentru mântuirea credincioşilor şi iubire jertfelnică pentru ei. În acest sens, Sfântul Apostol Pavel îndeamnă pe credincioşi zicând: „ fraţilor, ascultaţi pe conducătorii voştri şi vă supuneţi lor, fiindcă ei priveghează pentru sufletele voastre, având să dea de ele seamă, ca să facă acesta cu bucurie, şi nu suspinând, căci aceasta nu  v-ar fi de folos” (Evrei 13,17). Vedem că ascultarea şi supunerea duhovnicească a credincioşilor faţă de păstorii lor spirituali sunt strâns legate de privegherea şi responsabilitatea păstorilor pentru mântuirea celor încredinţaţi lor spre a fi păstoriţi, adică a fi hrăniţi din cuvintele Sfintei Scripturi, din Sfintele Taine ale Bisericii şi din lumina vieţii Sfinţilor lui Dumnezeu.
În continuare, în aceeaşi epistolă către Evrei, Sfântul Apostol Pavel cere credincioşilor să se roage pentru el şi pentru ceilalţi păstori de suflete: „rugaţi-vă pentru noi; căci suntem încredinţaţi că avem un cuget bun, dorind ca întru toate cu cinste să trăim” (Evrei 13, 18). Acest îndemn apostolic a devenit practică a Bisericii care în fiecare eparhie a ei se roagă la toate slujbele pentru arhipăstorul acesteia cerând lui Dumnezeu „să-l dăruiască Sfintelor Sale Biserici în pace, întreg, cinstit, drept învăţând cuvântul adevărului Său” (Sfânta Liturghie, pomenirea Chiriarhului după cântarea Axionului). La rândul său, Sf. Apostol Pavel se roagă lui Dumnezeu pentru întărirea sau intensificarea vieţii spirituale a credincioşilor spre slava lui Hristos, zicând: „Dumnezeul păcii, Cel ce prin Sângele unui testament veşnic a înviat din morţi pe Păstorul cel mare al oilor, pe Domnul nostru Iisus, să vă întărească în orice lucru bun, ca să faceţi voia Lui şi să lucreze în noi ceea ce este bineplăcut în faţa Lui, prin Iisus Hristos, Căruia îi fie slava în vecii vecilor Amin.” (Evrei 13, 20-21)

Din lectura textului Apostolului se vede clar că toată lucrarea pastorală din Biserică are ca scop întărirea vieţii spirituale şi săvârşirea faptelor bune spre slava lui Hristos „ Păstorul cel mare al oilor” cuvântătoare, Capul Bisericii şi Arhiereul veşnic, Care a descoperit şi împărtăşeşte iubirea Preasfintei Treimi tuturor oamenilor, pe măsura credinţei lor şi a dorinţei lor de-a dobândi viaţa veşnică.
Cât priveşte textul Evangheliei care se citeşte la întronizarea Patriarhului, acesta ne învaţă că Domnul nostru Iisus Hristos este Păstorul cel Bun, deoarece El Se dăruieşte pe Sine, pentru ca oile Sale „viaţă să aibă, şi din belşug să aibă” (Ioan 10, 10), adică viaţă veşnică sau fericire veşnică, după cum tâlcuiesc Sfinţii Părinţi ai Bisericii (Sf. Chiril al Alexandriei).

Sf. Ioan Gură de Aur spune că, întrucât Hristos are grijă de mântuirea oamenilor, Se numeşte pe Sine Păstor, iar când îi aduce pe oameni la Tatăl, Se numeşte pe Sine uşă: „Eu sunt uşa; dacă va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla.” (Ioan 10, 9).
Tâlcuind cuvintele Mântuitorului Iisus Hristos „Eu sunt uşa”, marele teolog român Dumitru Stăniloae scrie: „Hristos se afirmă ca singura uşă a oilor cuvântătoare spre Tatăl. Dar e şi singura uşă prin care Dumnezeu intră la oile cuvântătoare. El e unicul Mijlocitor între Dumnezeu şi oameni, pentru că e şi Dumnezeu, şi om. (...) Hristos e uşă la Tatăl pentru toţi şi a Tatălui către toţi. Dar e în mod special uşă a celor ce conduc pe oameni spre (Dumnezeu) Tatăl şi pe Tatăl, sau pe Dumnezeu în general, spre oameni, adică (uşă) a păstorilor aleşi dintre oameni”. Apoi el mai precizează că Hristos este şi „uşa prin care intră şi ies oile înseşi. Prin umanitatea Lui intră oile cuvântătoare la Dumnezeu, aflând o păşune spirituală. E uşor şi folositor a intra prin Hristos şi la Tatăl, dar şi a ieşi cineva din sine spre semeni. Hristos este singura uşă prin care omul iese din închisoarea egoismului şi omenescului închis în lume”.

Sfinţii Părinţi ai Bisericii care au explicat Evanghelia după Ioan, în special Sfinţii Ioan Gură de Aur şi Chiril al Alexandriei, au remarcat că Păstorul cel bun se deosebeşte atât de furii sau hoţii care intră în staulul oilor pentru a răpi, cât şi de cei ce păstoresc doar pentru plată, arătând că scopul prim şi ultim al lucrării pastorale nu trebuie să fie profitul personal, ci mântuirea credincioşilor, adică apărarea lor de cei ce răstălmăcesc dreapta credinţă şi sfâşie unitatea Bisericii, precum şi conducerea credincioşilor pe calea unirii lor cu Hristos prin rugăciune şi fapte bune.

Vorbind despre marea responsabilitate a păstorilor Bisericii, Sf. Ioan Gură de Aur († 407) zice: „Este o încercare mare păzirea Bisericii, o primejdie mare care are nevoie de multă înţelepciune şi de un curaj ca cel despre care vorbeşte Iisus Hristos, acela ca să-şi dea viaţa pentru oile sale, ca niciodată să nu le părăsească, ca să fie tare, ca să stea cu curaj în faţa lupului. În aceasta se deosebeşte păstorul de mercenar. Acesta se îngrijeşte puţin de oile sale, şi nu veghează decât pentru propriul său interes, dar celălalt se uită pe sine însuşi, şi veghează în mod unic numai la mântuirea turmei sale”.4 Iar Sf. Chiril al Alexandriei, vorbind despre păstorul cel bun zice: „Păstorul cu adevărat bun nu vine pentru nimic rău în staulul oilor, urmărind mai degrabă folosul lor şi lucrând cu tărie ceea ce crede că le va fi de mult folos”.5 Când distinge între păstorul plătit sau motivat doar de câştigul imediat şi păstorul cel bun care lucrează pentru mântuire, Hristos - Domnul zice că în caz de primejdie, când vede lupul venind, „cel plătit fuge pentru că este plătit şi nu-l doare inima de oi” (Ioan 10, 9 - 16). Expresia „nu-l doare inima de oi” indică faptul că, prin contrast, cea dintâi calitate a unui bun păstor de suflete este aceea de a avea o inimă milostivă, care suferă pentru credincioşi, o inimă plină de iubire jertfelnică pentru Biserică. Cu alte cuvinte, păstorul cel bun este un om care pune mult suflet în tot ceea ce face pentru mântuirea sufletelor altora. Însă această inimă milostivă a păstorului de suflete se formează în primul rând prin permanentă rugăciune către Hristos, Păstorul cel Bun, şi către toţi sfinţii Lui, mai ales către cei ce au fost ei înşişi păstori de suflete, „mari dascăli ai lumii şi ierarhi”.

 

2. Comuniune şi conlucrare frăţească în viaţa Bisericii şi în misiunea socială.

În lumina celor arătate mai sus, înţelegem şi noi cât de mare şi sfântă este responsabilitatea noastră de Părinte duhovnicesc şi arhipăstor al Bisericii Ortodoxe Române. O sarcină grea purtată pe umeri slabi!
De aceea, toată nădejdea ne-o punem mai întâi în milostivirea Tatălui Ceresc, în ajutorul lui Hristos Care ne întăreşte şi în dumnezeiescul har al Sfântului Duh „cel ce totdeauna pe cele neputincioase le vindecă şi pe cele cu lipsă le împlineşte”, căutând ca învăţători şi rugători pentru noi pe Sfinţii Apostoli ai lui Hristos şi pe Sfinţii Părinţi ai Bisericii, care mărturiseau că; „avem comoara aceasta (a harului) în vase de lut, ca să se învedereze că puterea covârşitoare este a lui Dumnezeu, şi nu de la noi” (2 Corinteni 4, 7).

De asemenea, ne punem nădejdea în rugăciunile, sfatul bun şi ajutorul tuturor fraţilor ierarhi din Sfântul Sinod, împreună–slujitori şi împreună-păstori cu noi în Biserica lui Hristos din poporul român.
Totodată, cerem întregului cler, tuturor monahilor şi monahiilor, tuturor credincioşilor şi credincioaselor Bisericii Ortodoxe Române din ţară şi din afara graniţelor României să ne ajute în slujirea noastră cu rugăciunile lor şi cu fapta lor cea bună, ca, împreună, să ne bucurăm cu toţii de binecuvântarea Preasfintei Treimi şi de lucrarea liturgică, pastorală şi misionară a Bisericii noastre.
Cea dintâi dorinţă şi cea dintâi datorie a noastră ca nou Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române constă în păstrarea, preţuirea şi cultivarea moştenirii spirituale luminoase pe care ne-a lăsat-o fericitul întru pomenire Părintele nostru Patriarh Teoctist, pildă de înţelepciune şi răbdare, de iubire frăţească faţă de toţi creştinii ortodocşi, pildă de bunătate faţă de toţi creştinii, faţă de toţi oamenii credincioşi şi faţă de toţi oamenii făcători de pace şi de bine.

În al doilea rând, datoria noastră constantă este promovarea comuniunii frăţeşti, a coresponsabilităţii şi a conlucrării cu toţi ierarhii din Sfântul Sinod, pentru a păstra şi apăra credinţa ortodoxă şi unitatea Bisericii noastre, precum şi de a găsi împreună cu Înalt Preasfinţiile şi Preasfinţiile lor, împreună cu clerul şi credincioşii mireni ortodocşi, căi şi mijloace corespunzătoare pentru adâncirea şi îmbogăţirea vieţii spirituale şi a lucrării misionare în parohiile, mănăstirile, şcolile teologie, instituţiile culturale şi instituţiile social-caritative ale Biserici noastre, pe baza experienţei de până acum şi potrivit noilor provocări care vin din partea societăţii contemporane din ce în ce mai secularizate. Această societate - adesea, mai mult indiferentă decât necredincioasă – are nevoie de Biserică, întrucât are nevoie de vindecare şi de comuniune spirituală, tocmai pentru că identifică libertatea persoanei cu individualismul egoist şi cu posesia lucrurilor limitate şi trecătoare; ori, viaţa omenească nu se poate construi temeinic şi constant pe vidul spiritual al uitării de Dumnezeu şi de vocaţia cerească sau transcendentă a persoanei umane.

Foarte repede se constată că deficitul de transcendenţă din viaţa individului produce deficit de umanitate (omenie) în viaţa socială. Fără perspectivă spirituală sau metafizică, viaţa umană se reduce repede la „matematică”: număr de indivizi robotizaţi şi cantităţi de produse finite, pentru scopuri bine definite, dar într-o lume închisă în sine, autosuficientă.

O altă dorinţă a noastră, care devine o datorie, este intensificarea misiunii spirituale a Bisericii în societate, dincolo de zidurile locaşurilor de cult, prin intermediul a două reţele bisericeşti ortodoxe la nivel naţional şi anume: radio şi televiziune, precum şi un cotidian al Bisericii. Experienţa acumulată în acest sens de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, precum şi de alte mitropolii sau eparhii din Biserica noastră, ne dă speranţă că ceea ce este necesar poate deveni posibil prin coresponsabilitate şi conlucrare frăţească, precum şi prin bunăvoinţa persoanelor şi instituţiilor care vor să ajute Biserica, pentru ca ea să contribuie la rândul său şi mai mult la viaţa spirituală şi socială a ţării noastre.

3. Recunoştinţă pentru încrederea acordată şi dorinţă de dialog şi cooperare.

În încheiere, dorim să mulţumim tuturor ierarhilor Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, pentru încrederea acordată şi chemarea adresată nouă de a sluji, cu râvnă şi înţelepciune, Biserica Ortodoxă Română în noua responsabilitate de Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolit al Munteniei şi Dobrogei şi Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, aşa cum se spune în Gramata Sfântului Sinod pentru întronizarea Patriarhului.

Mulţumim tuturor celor ce ne-au adresat felicitări fie din ţară, fie din străinătate, în nume personal sau în numele unor Biserici şi organizaţii creştine, în numele altor culte religioase, în numele unor instituţii de Stat, organizaţii şi asociaţii.

De asemenea, mulţumim călduros tuturor delegaţilor oficiali din România şi din străinătate care sunt prezenţi acum la momentul întronizării noastre ca Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, arătând astfel preţuirea şi prietenia lor faţă de Biserica Ortodoxă Română.

În mod deosebit, mulţumim tuturor instituţiilor de Stat, cu prioritate Preşedintelui şi Guvernului României, pentru ajutorul acordat în organizarea acestui eveniment, având speranţa şi convingerea că Biserica Ortodoxă Română, împreună cu alte culte religioase din România, va continua să contribuie la îmbogăţirea vieţii spirituale, culturale şi sociale a românilor din ţară şi din străinătate, într-o vreme în care Statul român a devenit şi membru al Uniunii Europene.

Nu uităm faptul că mai toţi credincioşii români migranţi au nevoie de mai mult sprijin pastoral şi material, pentru a-şi păstra identitatea şi demnitatea, dar şi pentru a coopera mai bine în domeniul social cu credincioşii altor Biserici şi cu cetăţenii ţărilor unde se află temporar la muncă sau stabiliţi definitiv.
Sperăm că dialogul, cooperarea şi respectul reciproc în raport cu alte Biserici şi cu alte culte religioase vor continua, acordând însă o atenţie deosebită păstrării dreptei credinţe şi tuturor valorilor tradiţionale ale Ortodoxiei. În acest sens, le mulţumim şi tuturor celor ce veghează cu multă râvnă ca Biserica Ortodoxă să nu-şi piardă identitatea de credinţă şi viaţa spirituală, când dialoghează sau cooperează cu alte Biserici creştine.

Noi avem dorinţa şi datoria să rămânem statornici în unitatea dreptei credinţe. În acelaşi timp, considerăm că dragostea faţă de Ortodoxie nu trebuie exprimată doar în atitudini defensive şi în temeri excesive, ci mai ales în faptele lucrării pastorale şi misionare concrete, după modelul Sfinţilor Apostoli, pe care Hristos-Domnul Cel  răstignit şi înviat nu i-a lăsat încuiaţi de teamă într-o casă din Ierusalim, ci i-a trimis la propovăduire sau misiune în toată lumea păgână din vremea lor.
În orice caz, mulţumim şi celor ce ne încurajează şi celor ce ne critică, dacă totul este spre folosul mântuirii credincioşilor şi spre binele Bisericii. Când greşim, trebuie să ne pocăim, să cerem iertare şi să ne îndreptăm, iar când facem binele, rugăm să fim ajutaţi şi mai mult, cu fapta, tot spre binele vieţii şi lucrării Bisericii.

Rugăm pe Tatăl nostru din ceruri, pe „Părintele luminilor de la Care vine toată darea cea bună şi tot darul” (Iacob 1, 17) să ne binecuvânteze şi să ne ajute pe toţi, cu al Său har şi cu a Sa iubire de oameni, ca să săvârşim binele în orice timp şi în orice loc, spre slava Preasfintei Treimi şi spre a noastră mântuire.

† DANIEL,

Arhiepiscop al Bucureştilor,

Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei

Locţiitor al Tronului Cezareei Capadociei

Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române

 

Programul celei de a III-a Adunari Ecumenice Europene, Sibiu, 4 - 9 septembrie 2007

 

Marti, 4 septembrie

- orele 19.00 - 20.00: ceremonia de deschidere, Piata Mare;
- orele 19.00 - 20.00: intampinare si rugaciune;
- cuvantul de bun-venit adresat de reprezentantii Conferintei Catolice a Episcopilor din Europa (CCEE) si ai presedintiei Conferintei Bisericilor Europene (CBE);
- cuvantul de bun-venit din partea edililor locali si a conducerii Bisericilor;
- orele 20.00 - 21.00: spectacol de deschidere oferit de grupuri artistice locale.


Miercuri, 5 septembrie

Lumina lui Hristos si a Bisericii. Unitate, Spiritualitate si Marturie

- orele 09.00 - 10.00: rugaciunea de deschidere care va fi condusa de Excelenta Sa Cardinalul Josip Bozanic, presedintele Episcopilor din Croatia si vicepresedinte al Conferintei Episcopilor Catolici din Europa;
- predica pe textul biblic de la II Corinteni 4, 6 - 7 rostita de Sanctitatea Sa Patriarhul Ecumenic Bartolomeu al Constantinopolului;
- ganduri pentru Adunare; marturii ale rev. Anthony Peck din Marea Britanie si ale Martelli Evelina din Italia;
- orele 10.15 - 13.00: deschiderea plenarei. Moderatori: Francine Wild - Conferinta Episcopilor din Franta si Alison Elliot - Biserica Scotiei;
- salutul Excelentei Sale Traian Basescu, presedintele Romaniei;
- prezentare de imagini si marturii ‘Din Basel la Sibiu’: Sarah Numico - Italia; Monika Heitz (vechi catolici) – Austria;
- deschiderea celei de a III-a Adunari Ecumenice Europene de catre Excelenta Sa Cardinalul Péter Erdö, presedinte al Conferintei Episcopilor Catolici din Europa, si de rev. Jean-Arnold de Clermont, presedinte al Conferintei Bisericilor Europene;
- cuvinte de salut ale IPS Mitropolit Daniel al Moldovei si Bucovinei, Loctiitor de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Romane, si IPS Ioan Robu, arhiepiscop de Bucuresti si presedinte al Conferintei Episcopilor Romano-Catolici din Romania;
- moment artistic oferit de corul ecumenic al Adunarii;
Lumina lui Hristos si a Bisericii - conferinte:
- Excelenta Sa Cardinalul Walter Kasper, presedinte al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unitatii Crestine;
- IPS Mitropolit Kirill de Smolensk si Kaliningrad, presedinte al Departamentului pentru Relatiile Externe al Patriarhiei Moscovei si a Intregii Rusii;
- Episcop Dr. Wolfgang Huber, presedinte al Consiliului Bisericii Evanghelice din Germania
- cuvant de salut din partea rev. dr. Samuel Kobia, secretar general al Consiliului Ecumenic al Bisericilor;
- mesajul papei Benedict al XVI-lea citit de episcopul Jean-Claude Périsset, nuntiul papal din Romania;
- mesajul rev. Rowan Williams, arhiepiscop de Canterbury, citit de rev. dr. Richard Chartres, episcop de Londra, Biserica Anglicana, Marea Britanie;
- prezentarea si aprobarea grupului de redactare a mesajului Adunarii;
- rugaciunea de pranz;
- orele 13.00 - 15.30: intruniri si agora. ‘Agora’ este locul in care delegatii oficiali vor avea posibilitatea de a expune si de a imparti documente privitoare la intalnirile ecumenice (Casa Sindicatelor);
- orele 13.00 - 15.30: delegatii oficiali vor organiza mai multe intruniri pe teme ecumenice ce vor avea loc la Facultatea de Teologie Ortodoxa ‘Andrei Saguna’ din Sibiu;
- orele 15.30 - 18.30: forum asupra sub-temelor zilei (Forumul 1 – Unitate; Forumul 2 – Spiritualitate; Forumul 3 – marturii);
- orele 18.30 - 19.00: rugaciuni de seara care se vor tine in diverse biserici locale, alaturi de comunitatile locale;
- orele 20.30 - 22.00: evenimente culturale.


Joi, 6 septembrie

Lumina lui Hristos si Europa. Europa, Religii si Migratii

- orele 09.00 - 10.00: rugaciunea de dimineata si meditatii pe marginea Bibliei (conform traditiei romano-catolica). Rugaciunea va fi prezidata de Excelenta Sa cardinalul Jean-Pierre Ricard, presedinte al Conferintei Episcopilor din Franta si vicepresedinte al Conferintei Episcopilor Catolici din Europa;
- reflectii pe marginea Bibliei ale Excelentei Sale cardinalul Dionigi Tettamanzi, arhiepiscop de Milano, pe textul biblic de la Luca 9, 28 – 36;
- scrisori de suflet ale Simone Poortman (protestanta) – Olanda si Ekaterina Pastukova (ortodoxa) – Rusia;
- orele 10.30 - 13.00: sesiuni plenare. Moderatori: Dr. Mary Tanner, Biserica Angliei si Dr. Agata Skowron-Nalborczyk, Conferinta Episcopilor din Polonia.
Europa si procesul de unificare
- introducere: Excelenta Sa Calin Popescu Tariceanu, primul ministru al Romaniei;
- tratare tema: Excelenta Sa Manuel Barroso, presedintele Comisiei Europene;
Lumina lui Hristos si Europa - conferinte
- rev. dr. Richard Chartres, episcop de Londra, Biserica Anglicana, Marea Britanie;
- PS Sa Anastasios, arhiepiscop al Tiranei si al Intregii Albanii, Albania;
- moment artistic;
- discutii plenare;
- masa rotunda. Marturii:
Europa: Comisarul Leonard Orban, membru al Comisiei Europene, Romania;
Religii: Sora Katrin Amell OP, Conferinta Episcopilor din Tarile Nordice;
Migraţia: Sora Joan Roddy, Conferinta Episcopilor din Irlanda;
- conferinte/cuvinte de salut:
Excelenta Sa René van der Linden, presedinte al Adunarii Parlamentare al Consiliului Europei;
rev. Thomas Wipf, presedinte al Consiliului Bisericilor Protestante din Europa;
reprezentantul comunitatii evreiesti;
reprezentantul comunitatii musulmane;
- prezentarea rezumatului mesajului Adunarii;
- rugaciunea de pranz;
- orele 13.00 - 15.30: intruniri si agora;
- orele 13.00 - 15.30: sedinte (delegatii oficiali vor organiza mai multe intruniri pe teme ecumenice, ce vor avea loc la Facultatea de Teologie Ortodoxa ‘Andrei Saguna’ din Sibiu;
- orele 15.30 - 18.30: forum asupra temelor suplimentare ale zilei (Forumul 1 – Europa; Forumul 2 – Religii; Forumul 3 – Migratia);
- orele 18.30 - 19.00: rugaciuni de seara care se vor tine in diverse biserici locale, alaturi de comunitatile locale;
- orele 20.30 - 22.00: evenimente culturale;


Vineri, 7 septembrie

Lumina lui Hristos si Lumea. Creatie, Dreptate si Pace

- orele 09.00 - 10.00: rugaciunea de dimineata si meditatii pe marginea Bibliei (conform traditiei Bisericilor Reformate), rugaciune prezidata de Episcopul Fernando Soares, Portugalia, si reflectii pe marginea Bibliei ale Conferintei Bisericilor Europene pe textul biblic de la Efesseni 5, 8 – 14;
- scrisori de suflet ale rev. fr. Mesrop Parsamyan (armean ortodox) si Hilary Wilson, Comunitatea L’Arche;
- orele 10.30 - 13.00: sesiuni plenare. Moderatori: Episcop Dr. Margot Kässmann (Luterana), Germania, si Sora Ines Kezic, Conferinta Internationala a Episcopilor Sfintii Chiril si Metodie;
- cuvantari de salut ale IPS Arhiepiscop Major Lucian Muresan, arhiepiscop de Fagaras si Alba Iulia, reprezentantului Aliantei Mondiale a Bisericilor Reformate si ale Excelentei Sale Episcop Dr. Pap Géza, episcop al diocezelor reformate din Transilvania.
Lumina lui Hristos si Lumea
- introducere;
- proiectie imagini pe tema Pacii si a Justitiei din Sierra Leone;
- tratarea temei, de prof. Andrea Riccardi, fondatorul Comunitatii ‘St. Egidio’;
- masa rotunda si marturii:
Creatie: Lic. Elias Crisostomo Abramides, Patriarhia Ecumenica, Argentina;
Dreptate: rev. Guirguis Ibrahim Saleh, secretar general al Consiliului Bisericilor din Orientul Mijlociu;
Pace: Ingrid Naess Holm, Changemaker, Norvegia;
- reflectii ale rev. dr. Ishmael Noko, secretar general al Federatiei Luterane Mondiale;
- moment artistic;
- dialog;
- prezentarea rezumatului mesajului Adunarii;
- rugaciunea de pranz;
- orele 13.00 - 15.30: intruniri si agora;
- orele 13.00 - 15.30: sedinte (delegatii oficiali vor organiza mai multe intruniri pe teme ecumenice, ce vor avea loc la Facultatea de Teologie Ortodoxa ‘Andrei Saguna’ din Sibiu);
- orele 15.30 - 18.00: forum asupra temelor suplimentare ale zilei ( Forumul 1 – Creatia; Forumul 2 – Dreptate; Forumul 3 – Pace);
- orele 18.30 - 19.00: Vecernia ortodoxa, care va avea loc in Catedrala ortodoxa, alaturi de comunitatile locale;
- orele 20.30 - 22.00: evenimente culturale.


Sambata, 8 septembrie

- orele 08.00 - 10.30: diverse slujbe religioase ce vor avea loc in mai multe biserici locale, alaturi de membrii comunitatilor locale;
- orele 10.30 - 13.00: sesiuni plenare. Moderatori: Dr. Katja Elisabeth Heidemanns - Conferinta Episcopilor din Germania si diac. Emilianos Begiannou (ortodox) – Turcia;
- cuvinte de salut ale Excelentei Sale Dr. Dezsó Zoltán Adorjáni, episcop al Bisericii Evanghelice Luterane din Romania, ale Excelentei Sale László Tökes, Biserica Reformata din Romania;
- raport asupra rezultatelor Forei:
Lumina lui Hristos si Biserica: Unitate, Spiritualitate si Marturie;
Lumina lui Hristos si Europa: Europa, Religiile si Migratia;
Lumina lui Hristos si Lumea: Creatie, Justitie si Pace;
- moment artistic al corului ecumenic al celei de-a III-a Adunari Ecumenice Europene;
- prezentarea celui de-al doilea plan al mesajului Adunarii;
- rugaciunea de pranz;
- orele 13.00 - 15.30: intruniri si agora;
- orele 13.00 - 15.30: sedinte;
- orele 17.00 - 18.30: sesiuni plenare. Moderatori: moderatori: Excelenta Sa Episcopul Vicenzo Paglia si Excelenta Sa Mitropolitul Gennadios de Sassima; co-moderatori: Comitetul de Planificare a celei de-a III-a Adunari Ecumenice Europene;
- evaluarea lucrarilor intalnirii:
Annie Marcelo, reprezentanta a Bisericii Emigrantilor, Italia;
Vikarin Almut Bretschneider Felzman, Germania;
arhimandrit Gabriel Papanicolau, Grecia;
Mary Judkin, Marea Britanie;
Dr. Stefan Vesper, Germania;
prof. Brendan Leahy, Irlanda;
Oana Tuduce, Romania;
J. Barry Hickey, Australia;
- moment artistic;
- prezentarea mesajului Adunarii;
- concluzii ale Episcopului Vicenzo Paglia, Mitropolitului Gennadios de Sassima, Comitetului de Planificare a celei de-a III-a Adunari Ecumenice Europene, rev. Jean-Arnold de Clermont, presedinte al Conferintei Bisericilor, si Excelentei Sale cardinal Péter Erdö, presedinte al Conferintei Catolice a Episcopilor din Europa;
- rugaciune;
- orele 20.00 - 22.00: sarbatoarea Luminii, Piata Mare.


Duminica, 9 septembrie

- orele 08.00 - 10.00: diverse slujbe religioase care vor avea loc in biserici locale, alaturi de comunitatile locale;
- orele 11.00 - 12.00: rugaciunea de final, Piata Mare.

 

PAGINA PRINCIPALA

Alegerea noului patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

In urma stabilirii de către Sfântul Sinod a datei alegerii Arhiepiscopului Bucureştilor - Mitropolit al Munteniei Si Dobrogei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, calendarul organismelor bisericeşti competente pentru  desemnarea candidaţilor şi alegerea viitorului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române este următorul:                                                       

-marţi, 11 septembrie a.c., ora 12.00, după Sfânta Liturghie, membrii Sfântului Sinod oficiază slujba de pomenire la 40 de zile de la trecerea în veşnicie a Fericitului întru adormire a Părintelui Patriarh Teoctist;

-miercuri, 12 septembrie a.c., ora 10.00, după  oficierea Sfintei Liturghii şi a slujbei de Te  Deum, şedinţa Sfântului Sinod în vederea desemnării candidaţilor în postul  vacant de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române

-miercuri, 12 septembrie a.c., ora 17.00, şedinţa Colegiului Electoral Bisericesc pentru alegerea noului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române;

Jean Claude Larchet ia pozitie fata Documentul Congregatiei pentru doctrina credintei

Jean Claude Larchet, unul dintre cei mai importanti teologi ortodocsi consideră documentul Congregatiei pentru doctrina credinţei ca fiind  un enorm pas înapoi din partea Bisericii Romano-catolice, o negare a întregii evoluţii a relaţiilor ecumenice din ultimul secol. El arată că reabilitarea mesei în latină, încurajarea curentului tradiţionalist din Biserica Romano-catolică  şi calificarea Bisericilor ortodoxe ca Biserici particulare în contrast cu Biserica catolică, este de fapt minimalizare a ameliorării  relaţiilor  cu  Biserica Ortodoxă după  Conciliului Vatican II. www.orthodoxie.com

Documentul Congregaţiei doctrinei credinţei este considerat de Cardinalul Kasper ca o invitaţie la dialog

Documentul Congregaţiei doctrinei credinţei este considerat de Cardinalul Kasper ca o invitaţie la dialog

Vineri 13 iulie, Cardinalul Kasper, preşedintele Consiliului Pontifical pentru promovarea unităţii creştinilor a calificat documentul respectiv drept o „invitaţie la dialog”.  El afirmă că documentul nu aduce nimic nou şi că o a doua lectură mai serenă va putea clarifica faptul că el exprimă într-o manieră sintetică dar clară ceea ce Biserica romano-catolocă a susţinut deja. „Declaraţia nu constituie un pas înapoi faţă de progresul ecumenic ci ne invită să mergem la scopul responsabilităţilor ecumenice care aşteaptă să fie atinse. Aceste diferenţe nu ar trebui să ne bulverseze pentru că le spunem pe nume. În ultimă analiză, declaraţia este o invitaţie urgentă pentru a continua un dialog seren. „

Informează www.zenit.org

UNIUNEA EUROPEANA SI VIATA RELIGIOASA

 

UNIUNEA EUROPEANA SI VIATARELIGIOASĂ

“Nici o ţară nu îşi poate permite să neglijeze importanţa Bisericilor şi echilibrul pe care îl poate aduce viaţa religioasă într-o societate, de orice tip ar fi ea. Bisericile au, în Uniunea Europeană în ansamblul ei, şi în fiecare ţară în parte, o importanţă cu totul particulară, deoarece ele reprezintă nucleul primordial al culturii europene. O Europă care trebuie să ia în considerare tradiţiile constituţionale comune, tradiţiile şi fenomenele culturale din Statele membre, identitatea lor naţională, la fel ca şi principiul de subsidiaritate, trebuie să respecte şi să protejeze echilibrul relaţiilor dintre Biserică şi Stat” [1].

Europa nu este numai un spaţiu natural, ci şi un loc real şi simbolic al istoriei popoarelor şi naţiunilor. Construcţia sociologică a Europei depinde de actorii colectivi ce se manifestă în acest spaţiu şi astfel unificarea europeană prezintă incidenţe din ce în ce mai importante în legătură cu poziţia Bisericilor.

În această parte a lumii, numărul religiilor este inferior numărului Statelor, iar frontierele lor nu coincid. Europa de Nord are o dominantă protestantă, Europa Meridională are o dominantă catolică, iar cea de Est are o dominantă ortodoxă. În toate aceste zone există o realitate care este foarte evidentă: religiile nu pot să se dezintereseze de Europa, precum Europa nu se poate dezinteresa de ele.

O Europă care susţine că apreciază valorile pe care le poate aduce în comuniune fiecare Stat şi naţiune nu numai că are datoria, dar este obligată să respecte şi să protejeze poziţia pe care o ocupă instituţiile cu caracter religios în acele ţări. Bisericile intră în contact cu Uniunea Europeană în foarte multe şi diferite domenii şi astfel Europa este obligată să ţină cont de Biserici, iar Bisericile nu pot să ignore, la rândul lor, orientarea socio-politică ce se construieşte în această perioadă.

 

Pentru mai multe detalii privind rolul şi locul Bisericilor în ţările Uniunii Europene

---

[1] 1. Marcel Merle, Religion, étique et politique en Europe: essai de problematique, en Religions et transformations de l’Europe, sous la direction de Gilbert Vincent et de Jean Paul-Willaime, Presses Universitaires de Strasburg, 1993, pp. 58-65.

 

SCURTA PREZENTARE A INSTITUTIILOR UNIUNII EUROPENE

INSTITUTIILE UNIUNII EUROPENE

• Parlamentul European

Este ales la fiecare 5 ani de catre cetatenii europeni. Parlamentul ales în 2004 este compus din 732 membri din cele 25 de tari. Principala responsabilitate a Parlamentului este de a adopta legi europene. El partajeaza aceasta responsabilitate cu Consiliul Uniunii Europene iar Comisia Europeana este cea care propune noile legi. Parlamentul si Consiliul au în acelasi timp responsabilitatea de a aproba bugetul anual al Uniunii Europene. Parlamentul are puterea de a cenzura Comisia europeana.
Membri Parlamentului european sunt organizati în grupuri parlamentare politice de dimensiuni europene si nu în grupuri nationale. Cel mai mare grup parlamentar este cel al Partidului Popular European- centru dreapta ( Crestin democrat), urmat de Socialisti, Liberali si Ecologisti. În total, Membrii Parlamentului European reprezinta toate pozitiile legate de integrarea europeana, de la cele mai federaliste la cele mai sceptice.

Principalele sesiuni ale Parlamentului se tin la Strasbourg iar celelalte la Bruxelles. Parlamentul european lucreaza în 20 de limbi oficiale ale Uniunii Europene.
Parlamentul European alege Mediatorul european care examineaza plângerile cetatenilor pentru o administratie necorespunzatoare din partea institutiilor europene.

• Consiliul Uniunii Europeene

Consiliul Uniunii Europene este vocea Statelor membre. Altadata el era numit Consiliul de Ministri. Împreuna cu Parlamentul Europei îsi partajeaza responsabilitatea legislativa si luarea deciziilor politice. El este si principalul responsabil de pozitia Uniunii Europene în domeniile politicii externe si de securitate comuna precum si pentru unele actiuni ale Uniunii în domeniul justitiei si libertatii.
Consiliul este compus din ministri care provin din guvernele nationale ale tarilor UE. La reuniuni asista ministrii responsabili pentru temele care sunt tratate : Ministrii afacerilor externe, ministrii economiei si finantelor, ministrii agriculturii s.a.m.d. dupa caz.
Fiecare tara dispune în Consiliu de un anumit numar de voturi, reflectând în mare talia tarii respective dar cu o echilibrare în favoarea tarilor mai mici. Cele mai multe decizii sunt luate cu majoritate de voturi, dar unanimitatea este necesara pentru problemele delicate ce ating domenii cum sunt fiscalitatea, azilul politic sau teritorial si imigratia sau politica externa si securitatea. El se întruneste de aproximativ patru ori pe an si în aceste întruniri la vârf sunt definite marile orientari politice ale Uniunii.

• Comisia Europeana

Comisia Europeana reprezinta si apara interesele comune ale Uniunii Europene în ansamblul sau si este independenta fata de guvernele nationale. Ea elaboreaza proiectele de legi europene pe care le supune Parlamentului European si Consiliului. Ea vegheaza permanent la buna ducere la îndeplinire a politicilor UE si supervizeaza maniera în care sunt flosite fondurile europene. Ea vegheaza în acelasi timp la respectarea tratatelor europene si a legislatiei comunitare având capacitatea de a lua masuri împotriva contravenientilor si în caz de nevoie, sa poarte plângere în fata Curtii de justitie. Comisia este compusa din 25 de persoana –dupa aderarea României si Bulgariei 27, câte un comisar din partea fiecarei tari. Acestia sunt asistati de 24 000 de functionari dintre care cea mai mare parte lucreaza la Bruxelles.
Presedintele Comisiei este desemnat de guvernele Statelor membre ale Uniunii si trebuie sa fie aprobat de Parlamentul European. Ceilalti membrii sunt propusi de guvernele Statelor membre în întelegere cu presedintele Comisiei, si sunt aprobati de parlamentul European. Ei nu reprezinta guvernul propriei tari. Fiecare este însarcinat cu o politica anume a Uniunii Europene. Membrii Comisiei sunt desemnati pe o perioada de 5 ani, care coincide cu mandatul Parlamentului.

• Curtea de Justitie

Rolul Curtii de Justitie este de a veghea ca legislatia europeana sa fie interpretata si aplicata în acelasi mod în toate tarile Uniunii. Ea vegheaza ca instantele nationale sa nu dea decizii diferite pentru aceeasi cauza. Ea vegheaza ca Statele membre si institutiile europene sa respecte legislatia europeana. Curtea îsi are sediul la Luxemburg si este compusa dintr-un judecator din fiecare Stat membru.

• Curtea de Conturi

Curtea de Conturi vegheaza ca fondurile europene, care provin de la contribuabili, sa fie folosite în cadrul legalitatii, cu rigoare si pentru obiectivele aprobate. Curtea îsi are sediul la Luxemburg si are dreptul de a verifica toate conturile organelor si organizatiilor care folosesc fonduri europene.

• Comitetul economic si social

Comitetul economic si social este vocea societatii civile. Cei 317 membri reprezinta u mare numar dintre grupurile de interese: patroni, sindicate, consumatori si ecologisti. Comitetul este un organ consultativce are ca sarcina sa emita avize asupra deciziilor comunitare propuse în materie de munca, de cheltuieli sociale, formare profesionala, etc.

• Comitetul regiunilor

Comitetul regiunilor este consultat asupra propunerilor de decizii comunitare care au un impact direct la nivel regional sau la nivel local în domenii ca transportul, santatea, domeniul muncii, sau educatia. Cei 317 membri sunt adesea alesi regionali sau primari.

• Banca Centrala Europeana

Banca Centrala Europeana îsi are sediul la Francfort. Ea este responsabila de gestiunea monedei eurpene. Ea este cea care fixeaza nivelul dobânzilor. Principalul sau obiectiv este de a garanta o stabilitate a preturilor pentru a evita inflatia. Banca ia decizii independent de guverne sau de alte organisme.

• Banca europeana pentru investitii

Banca europeana pentru investitii finanteaza proiecte de investitii de interes european, în primul rând în wonele defavorizate. Ea finanteaza proiecte de infrastructura: Poate sa fie vorba de cai de cale ferata, sosele si aeroporturi sau proiectee de amenajare a teritoriului. Ea acorda împrumuturi pentru finantarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii. Banca îsi are sediul la Luxemburg.
Ea acorda împrumuturi si tarilor candidat si tarilor în curs de dezvoltare. Ea poate acorda împrumuturi cu o dobânda avantajoasa.

Text tradus dupa pagina http://europa.eu/abc/panorama/

 

PREZENTAREA UNIUNII EUROPENE FISIERE POWER POINT

LEGATURI PENTRU PREZENTARE POWER POINT:

PREZENTAREA  IN DIAPOZITIVE A PRINCIPALELOR INSTITUŢII ALE UNIUNII EUROPENE   

PREZENTAREA PARLAMENTULUI EUROPEAN: STRUCTURA, GRUPURILE POLITICE, MODUL DE LUCRU ŞI COMISIILE PARLAMENTARE

PREZENTAREA MODULUI DE FUNCŢIONARE A SISTEMULUI DE CODECIZIE COMISIE-PARLAMENT-CONSIULIUL UE ŞI A STRUCTURII BUGETARE