UNIUNEA EUROPEANA SI VIATARELIGIOASĂ
“Nici o ţară nu îşi poate
permite să neglijeze importanţa Bisericilor şi echilibrul pe care îl poate
aduce viaţa religioasă într-o societate, de orice tip ar fi ea. Bisericile au,
în Uniunea Europeană în ansamblul ei, şi în fiecare ţară în parte, o importanţă
cu totul particulară, deoarece ele reprezintă nucleul primordial al culturii
europene. O Europă care trebuie să ia în considerare tradiţiile constituţionale
comune, tradiţiile şi fenomenele culturale din Statele membre, identitatea lor
naţională, la fel ca şi principiul de subsidiaritate, trebuie să respecte şi să
protejeze echilibrul relaţiilor dintre Biserică şi Stat” [1].
Europa nu este numai un spaţiu natural, ci şi un loc real şi
simbolic al istoriei popoarelor şi naţiunilor. Construcţia sociologică a
Europei depinde de actorii colectivi ce se manifestă în acest spaţiu şi astfel
unificarea europeană prezintă incidenţe din ce în ce mai importante în legătură
cu poziţia Bisericilor.
În această parte a lumii, numărul religiilor este inferior
numărului Statelor, iar frontierele lor nu coincid. Europa de Nord are o dominantă
protestantă, Europa Meridională are o dominantă catolică, iar cea de Est are o
dominantă ortodoxă. În toate aceste zone există o realitate care este foarte
evidentă: religiile nu pot să se dezintereseze de Europa, precum Europa nu se
poate dezinteresa de ele.
O Europă care susţine că
apreciază valorile pe care le poate aduce în comuniune fiecare Stat şi naţiune
nu numai că are datoria, dar este obligată să respecte şi să protejeze poziţia
pe care o ocupă instituţiile cu caracter religios în acele ţări. Bisericile
intră în contact cu Uniunea Europeană în foarte multe şi diferite domenii şi
astfel Europa este obligată să ţină cont de Biserici, iar Bisericile nu pot să
ignore, la rândul lor, orientarea socio-politică ce se construieşte în această
perioadă.
Pentru
mai multe detalii privind rolul şi locul Bisericilor în ţările Uniunii Europene
[1] 1. Marcel Merle,
Religion, étique et politique en Europe: essai de problematique, en Religions et transformations de l’Europe,
sous la direction de Gilbert Vincent et de Jean Paul-Willaime, Presses
Universitaires de Strasburg, 1993, pp. 58-65.
